Cum contribuie Biserica Ortodoxă la creșterea PIB și de ce nu plătește impozite

shadow
Luni, 07.11.2016 09:46   10801
Un grup de persoane își exprimă indignarea față de implicarea unor ierarhi din cadrul Mitropoliei Moldovei în politică și de declarațiile acestora de susținere a unui candidat la funcția de președinte.

Oamenii cer impozitarea Bisericii Ortodoxe din Moldova, pentru că se implică în politică și au lansat o petiție on-line unde sunt invitați să semneze toți doritorii pentru ca și Biserica Ortodoxă din Moldova să fie impozitată. Până luni dimineața, petiția a fost semnată de peste 8.000 de persoane.

Autorii petiției citează prevederile Legii privind libertatea de conștiință, de gîndire și de religie care stipulează că: "Cultele religioase și părțile lor componente se vor abține de la exprimarea sau manifestarea publică a preferințelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizații social-politice”, motiv din care Biserica Ortodoxă, în special, este scutită de plata impozitelor la bugetul de stat și local.

Totodată ei menționează că prin declarațiile de susținere a unui pretendent biserica a înălcat prevederile Art. 52 (e) din Codul Fiscal al Republicii Moldova:

e) nu susțin partidele politice, blocurile electorale sau candidații la funcții în cadrul autorităților publice și nu folosesc mijloacele cu destinație specială, alte mijloace și venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanțarea acestora.

"Considerăm ilegal comportamentul acestor funcționari din organelor de conducere, liderilor Bisericii Ortodoxe, iar situația impune schimbarea politicii fiscale față de ultima", susțin autorii petiției.

Este însă puțin probabil că guvernanții noștri să modifice legislația și să impună cea mai mare și influentă Biserică să plătească taxe. Cu toate acestea implicarea ei în activități politice ar trebui sancționată.

Cultele din UE sunt finanțate de stat sau se autofinanțează, donațiile nu sunt impozitate

De altfel un studiu al Reprezentanței Patriarhiei Române de la Bruxelles, citat de mediafax.ro, arată că în toate țările Uniunii Europene, cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puțin de toate avantajele acordate organizațiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcașurile de cult, donațiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe și impozite, pentru facilitarea misiunii sale.

Advertisement

Asistența religioasă în instituțiile publice este finanțată de stat, ca o consecință a garantării libertății religioase și de cult.

Totodată, în majoritatea țărilor UE, venitul realizat de culte din activități lucrative este scutit de impozit, dacă este reinvestit în activități de interes public, printre care se numără și activitățile culturale.

În toate țările cuprinse în studiu, donațiile directe - chetele, colectele, plățile făcute cu ocazia serviciilor religioase - nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile.

Biserica nu face comerț, iar enoriașii nu cumpără icoane, ci fac pomeni

De notat că Nicolae Cantarean, cunoscut mai mult ca ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și Întregii Moldove este doctor în economie. El și-a susținut teza de doctor în economie "Managementul activităților economice din sistemul eparhial al bisericii creștin-ortodoxe (exemplul Republicii Moldova)", încă în anul 2010, dar abia peste trei ani a fost aprobată de Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare.

Între altele Mitropolitul Vladimir susține în teza de doctor că biserica nu face comerț, iar un leu cheltuit de biserică, contribuie la creșterea PIB al Republicii Moldova cu 10 lei.

„Activitățile economice în rețelele creștinismului ortodox sunt însemnate, și deloc nu pot fi neglijate. Biserica cu activități comerciale nu se ocupă. Structurile ce comercializează pentru enoriași atributică bisericească sunt mai mult pomeni ale enoriașilor Bisericii, decât activități de realizare a unor profituri. Rețelele de mănăstiri din țară dispun de tractoare, combine, automobile etc. Aceste nu sunt procurate pentru a se îmbogăți cineva, dar pentru a acorda un suport material a unui segment de enoriași marginalizați de către soartă”.

Cum un leu devine 10 lei

„Fiecare leu, cheltuit de către Biserică, devine un multiplicator în dezvoltarea economică a țării. De exemplu: Biserica X a efectuat cheltuieli pentru reparații curente A lei. Constructorii din acești A lei o parte i-au cheltuit pentru procurarea produselor alimentare αA, iar (1-α) A lei au fost acumulați; agricultorii, care au încasat αA lei, din care α αA lei au cheltuit pentru procurarea îmbrăcămintei, iar restul leilor au fost acumulați etc.

Banii în sumă de A lei, puși în circuitul economic de către Biserică au contribuit la creșterea activităților economice în valoare de 1/(1- α)A. Dacă înclinarea către consum α = 0,9, iar pentru reparația Bisericii x s-au plătit un milion de lei, atunci activitățile economice au crescut cu: 1/(1- α)•A = 1/(1- 0,9) •1.000.000 = 1/0,1 •1.000.000 = 10.000.000 (lei). Cu alte cuvinte un leu cheltuit de către Biserică contribuie la creșterea veniturilor economice în ansamblu cu 10 lei. Biserica devine și un multiplicator al succesului economic în țară”.



Oportunitati