Pe 26 aprilie, pe piața valutară din Tokyo, cursul yenului, moneda Japoniei, se situa la 1 dolar pentru 156 de yeni. Cu doar zece ani în urmă, moneda americană valora abia 100 de yeni.

Presa japoneză, alarmată, constată că „recordul istoric de 34 de ani a fost doborât”, iar tendința de depreciere a mondei japoneze față de dolarul american se va menține, scrie Courrier international.

De vină este politica monetară și situația economică

Acest fenomen rezultă, în principal, din diferența dintre ratele dobânzilor aplicate de Tokyo și Washington. Dacă Banca Japoniei (BoJ) și-a schimbat, în sfârșit, direcția după unsprezece ani de politică monetară ultra-acomodativă, Rezerva Federală a Statelor Unite își menține rata cheie foarte ridicată – în jur de 5% – pentru a limita inflația.

Într-o conferință desfășurată pe 26 aprilie, președintele BOJ Kazuo Ueda a declarat că va menține rata țintă la nivelul actual de 0 până la 0,1%, refuzând să stopeze scăderea yenului printr-o revizuire ascendentă a acestuia.

„[În această etapă], rata inflației nu a atins încă ținta de 2%, așa că este oportun să se mențină politica monetară [actuală]”, a explicat el, citat de ziarul Mainichi Shimbun.

Datorii uriașe

Deoarece Japonia este dependentă de importuri în multe domenii – alimente, reurse energetice – slăbiciunea yenului ar putea afecta viața de zi cu zi a japonezilor. În acest punct, Kazuo Ueda a estimat că, cel puțin pentru moment, slăbiciunea monedei japoneze „nu are repercusiuni majore” asupra prețurilor, în comentarii publicate de cotidianul Asahi Shimbun.

Dacă nu intervin autoritățile pe piața valutară, situația pare așadar destinată să dureze. Deplângând scăderea puterii de cumpărare a japonezilor din cauza slăbiciunii yenului – „călătorirea în străinătate a devenit o idee luxoasă, la îndemâna multor oameni” – Asahi Shimbun critică, într-un alt articol, măsurile Băncii Centrale.

Pentru ziar, faptul că moneda își pierde atât de mult din valoare, ar fi semnul unei „scăderi a încrederii” pe piețele în ceea ce privește economia japoneză.

Dezavantajul a zece ani de politici monetare foarte adaptative – datoria publică japoneză ajunge acum la 260% din PIB. Cum putem reduce această „moștenire negativă” și să recâștigăm echilibrul financiar? „Aceasta este întrebarea pe care o pune piața [Boj]”, conchide Asahi Shimbun.

Datele Trading Economics arată că Japonia, în prezent, are cea mai mare datorie raportată la PIB între statele dezvoltate și a doua în lume, după Libanul cu o economie distrusă de război.