Printre acestea se numără o serie de promisiuni politice mai vechi: de la trecerea la republică prezidențială la interzicerea partidelor unioniste, dar și altele mai noi, precum închiderea oficiului NATO din Chișinău. Majoritatea acestor promisiuni ar fi în contrazicere cu legislația în vigoare și ar deteriora relațiile internaționale ale țării.

Nu sunt mai sustenabile nici promisiunile social-economic: de la medicină gratuită și stoparea închiderii școlilor la micșorarea vârstei de pensionare și majorarea salariilor și pensiilor. Mold-Street.com a făcut o scurtă evaluare a unora dintre acestea cu scopul de a afla cât timp ar fi necesar pentru îndeplinirea lor sau cât de realiste sunt. 

1. Majorarea salariului mediu până la (echivalentul a) 600 de euro, iar pensia medie – până la 300 euro. Micșorarea vârstei de pensionare și indexarea pensiilor cel puțin de două ori pe an.

În condițiile în care în prezent salariul mediu pe economie a trecut deja de 300 de euro - în trimestrul trei al anului câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6.507,3 lei, sau mai mult de 330 de euro - apoi aceasta ar presupune o majorare de aproape două ori. Aparent pare o sarcină nu chiar imposibilă, dar care este totuși una foarte dificilă.

Or, de exemplu nivelul de 100 de euro a fost atins în anii 2006-2007, cel de 200 de euro abia peste șase ani - în 2012, iar pentru ca să mai crească cu încă o sută de euro au mai fost nevoie de alți 5-6 ani.

Sursa: Biroul Național de Statistică

În consecință, e greu de crezut că în decurs de un mandat de guvernare de patru ani acest obiectiv ar putea fi realizat și în 2022 salariul mediu să ajungă la 600 de euro. Doar dacă euro se prăbușește în raport cu leul moldovenesc, iar economia Moldovei înregistrează creșteri economice mai mari de 10% pe an.

De altfel, faptul că un astfel de salariu poate fi asigurat doar în cazul unei creșteri de 10% a PIB este menționat și de deputatul socialist Vladimir Golovatiuc. El spune că acest lucru va fi atins și din contul restabilirii relațiilor strategice cu Rusia și majorarea exportului pentru produsele moldovenești pe piața rusească; susținerea și stimularea antreprenoriatului; atragerea investițiilor străine.

Aici putem aminti că acum patru ani, în Programul de dezvoltare a țării lansat în iulie 2014 pentru perioada 2014-2018, socialiștii anunțau ca obiectiv pentru anul 2018 un salariu mediu de 7.735 lei, cu 80% mai mare decât nivelul din 2014. Judecând după ultimele evoluții salariul mediu din acest an va fi între 6.500 și 6.700 lei, adică cu o mie de lei mai puțin. Deși au ajuns la putere, ei nu au atins acest obiectiv. 

Şi mai puțin probabilă este îndeplinirea promisiunii privind pensia de circa 300 de euro. De exemplu, la începutul lunii octombrie 2018 pensia medie constituia 1.663 lei, adică aproximativ 85 de euro pe lună. În acest caz ar fi necesară o majorare de aproape 3,5 ori a nivelului pensiei. Datele statistice arată că în ultimii 10 ani (2008 - octombrie 2018) pensia medie a crescut de două ori și ceva, atât în lei, cât și în euro. În plus, nu există nicio premiză obiectivă pentru un salt de trei ori.

Cât despre micșorarea vârstei de pensionare, apoi cât de echitabilă nu ar părea în condițiile economice, totuși nu poate fi ocolit faptul că aceasta ar semnifica de fapt falimentul sistemului de pensionare, care și astăzi nu este într-o situație mai bună.

2. Asistență medicală gratuită. Stoparea definitivă a închiderii spitalelor și clinicilor.

Lozinca privind introducerea asistenței medicale gratuite nu este o noutate și apare la toate partidele de stânga, doar că atunci când au fost la guvernare au fost nevoite să adopte legii și strategii care prevedeau și asistență medicală contra plată.

De exemplu, Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017 a fost adoptată în decembrie 2007 de guvernul comunist condus de Vasile Tarlev. Actualul lider socialist, Zinaida Grecianîi era vicepremier, iar președintele Igor Dodon era ministru al Economiei și a contrasemnat strategia fără a avea obiecții. În document, inter alia, se raporta că în rezultatul reformelor numărul de paturi spitalicești s-a redus de două ori în decurs de zece ani (1998-2007).

În plus, s-a menționat și necesitatea eficientizării și optimizării infrastructurii spitalicești. Strategia avea o secțiune specială dedicată mecanismelor de plată pentru serviciile de sănătate. Altfel spus, optimizarea spitalelor și asistență medicală contra plată se realiza și acum 10 ani, când actualii lideri ai PSRM erau la conducerea Guvernului, având carnete de comunist.

3. Învățământ de stat gratuit – de la învățământ preșcolar până la superior. Stoparea închiderii școlilor și grădinițelor.

Această lozincă poate fi considerată drept un reproș chiar la adresa socialiștilor. Liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, critică guvernele de după 2009 pentru faptul că au redus numărul locurilor de muncă în sistemul educației, însă trece sub tăcere faptul că măsura respectivă a fost propusă prima dată de ministerul Economiei și Comerțului în 2007, pe când era condus chiar de dl Dodon. Ea se numește ”Concepția optimizării numărului angajaților din sectorul bugetar”.

În februarie 2008, Guvernul a aprobat Planul de acțiuni privind implementarea Concepției optimizării numărului angajaților din sectorul bugetar pentru anii 2008-2010. Doar în cazul școlilor și grădinițelor, documentul prevedea concedierea a peste 3.500 de angajați.

Prezentând Planul la Guvern și apoi Parlament, ministrul Dodon spunea că în decurs de trei ani (2008 – 2010), urmau să fie disponibilizați circa 10.000 de angajați bugetari, în principal din domeniile învățământului și asistenței sociale. Cu banii economisiți trebuia să fie majorate salariile angajaților bugetari rămași, așa încât să fie atinse ținte de salarizare aprobate anterior, iar cheltuielile totale să nu depășească 10% din Produsul Intern Brut.

În pofida disponibilizărilor, majorarea reală a salariilor așa și nu a avut loc. 

În ce privește studiile contra plată în sistemul de învățământ public, amintim că articolul 35 al Constituției garantează caracterul gratuit al educației în instituțiile de stat, iar Codul Educației, adoptat în 2014, prin articolul 143, prevede perceperea plăților pentru studii. Dacă ne uităm atent în biografia actualului șef de stat, vedem că dl Dodon a activat fără întreruperi în serviciul public din mai 2006 - la început în Guvern, apoi în Parlament.

Nu există nici o dovadă precum că cineva i-ar fi pus piedici liderului socialist să inițieze amendarea Codului Educației și să elimine taxele de studii pe calea stabilită de lege - la fel cum nu există dovezi precum că Igor Dodon și-a pus vre-o dată scopul să soluționeze această contradicție în legislație. 

Printre altele, propunerea lui Igor Dodon privind optimizarea în învățământ, făcută cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2009, a fost considerată periculoasă de către Serviciul de Informații și Securitate. Fostul director al SIS, în prezent - deputatul democrat Artur Reșetnicov, l-a avertizat pe președintele comunist de atunci Vladimir Voronin că inițiativa „și-a găsit o critică dură atât din partea angajaților din sferele bugetare supuse reducerii, cât și în rândurile opoziției, susținute din exteriorul țării”.

Într-o notă trimisă de SIS președintelui Voronin în martie 2008, și desecretizată ulterior, se spune că inițiativa ”este dezagreată și discutată pe larg sub aspect critic și de neacceptare în păturile largi ale populației”.

Populism

Cele trei oferte social-economice ale Socialiștilor pentru alegători sunt exagerate din punct de vedere al implementării, iar acțiunile din trecut ale reprezentanților acestui partid vorbesc despre promisiuni încălcate și fapte contrare declarațiilor electorale de acum. 

În consecință, putem spune că multe din aceste obiective sunt mai degrabă niște lozinci rupte de realitate. Logica sănătoasă spune că nu poți păstra școli acolo unde nu sunt copii, sau spitale unde nu are cine se mai trata.

Și cu siguranță nu este posibil de majorat salariile până la nivelul atins de țările estice ale Uniunii Europene (pentru comparație, România - circa 850 euro, Bulgaria - cca 700 euro), care au atins această performanță beneficiind de reforme profunde și suportul Vestului, în condițiile în care Republica Moldova practic a stopat reformele și va intra în anul 2019 cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB, cu amnistierea datornicilor față de buget, și fără finanțare externă. 

Înainte de a promite majorarea salariilor și a pensiilor, Partidul Socialiștilor ar trebui să explice de unde va lua 2,8 miliarde de lei pentru a astupa gaura din bugetul asigurărilor sociale. Guvernul - care are o datorie internă de peste 23 de miliarde de lei și cea externă de 1,7 miliarde de dolari - zice că din Bugetul de Stat, adică de unde sunt achitate salariile. 

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.