Asta după ce Parlamentul a aprobat la finele lunii noiembrie 2018, un proiect de lege pentru modificarea articolului 97 din Legea comunicațiilor electronice, înaintat de deputatul democrat Serghei Chiseliov și susținut de Guvern și de majoritatea parlamentară.

Va contribui la reintegrarea Republicii Moldova?

Autorul susține că proiectul de lege a fost elaborat "în scopul executării Deciziei protocolare privind organizarea interacțiunii în domeniul comunicațiilor electronice, semnate între reprezentanții politici pentru reglementarea transnistreană la data de 25 noiembrie 2017, în particular, pentru suplinirea cadrului legal cu privire la rețelele de comunicații electronice cu prevederi ce ar contribui la reintegrarea Republicii Moldova și aducerea în câmpul legal în domeniul comunicațiilor electronice a furnizorilor de rețele și/sau servicii de comunicații electronice din stânga Nistrului".

Documentul prevede introducerea dreptului Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), prin derogare de la Legea comunicațiilor electronice, dar cu acordul titularului de licență, să limiteze teritoriul în care este valabilă licența de utilizare a canalelor sau frecvențelor radio, prin excluderea unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender.

Totodată s-a decis introducerea dreptului ANRCETI să elibereze, prin derogare de la Legea comunicațiilor electronice, prin încredințare directă, furnizorului autorizat care are deja construită rețeaua publică de comunicații electronice mobile celulare terestre în regiunea separatistă, licențele de utilizare a canalelor sau frecvențelor radio valabile doar în stânga Nistrului și mun. Bender, ANRCETI având posibilitatea să limiteze tehnologiile de acces radio terestru care pot fi utilizate în canalele sau frecvențele radio pentru care a eliberat aceste licențe.

În plus ANRCETI va avea dreptul să prelungească, pentru o perioadă suplimentară care să nu depășească 5 ani, termenul de valabilitate a licenței de utilizare a resurselor de spectru radio, în cazul când prelungirea respectivă este o compensație pentru acordul titularului de licență privind limitarea teritoriului în care este valabilă licența deținută.

Adoptat în grabă

Ca și alte modificări în legislație adoptate în mare grabă (de la înregistrare până la adoptare au trecut doar două săptămâni) în ultima perioadă și acest proiect nu a avut toate avizele necesare.

De exemplu raportul de expertiză anticorupție elaborat de specialiștii CNA a fost emis abia pe 3 decembrie, în timp ce modificările la lege au fost adoptate de Parlament cu patru zile înainte, pe 29 noiembrie 2018.

În raportul la proiect, prezentat de Ştefan Creangă, președintele Comisiei economie, buget și finanțe se precizează că ANRCETI, autoritatea de reglementare din domeniu nu a avut obiecții asupra proiectului.

La fel și Consiliul Concurenței ar fi susținut că acesta nu cade sub incidența Legii Concurenței, datorită „interesului public major al măsurilor propuse”. 

În plus în raport se menționează că la ședința Comisiei în care s-a discutat proiectul, au participat și reprezentanții principalilor operatori din domeniul comunicațiilor - Moldtelecom, Orange și Moldcell, care nu ar fi avut obiecții asupra documentului, chiar dacă le va crea anumite probleme în deservirea clienților din regiune.

CNA: Documentul are norme contradictorii și cu risc de corupție

În schimb Centrul Național Anticorupție atestă o serie de deficiențe la acest proiect, susținând că respectă parțial rigorile de transparență impuse de Legea privind transparența în procesul decizional, pentru că "autorul nu a asigurat realizarea unei etape de transparență a procesului decizional".

În plus documentul nu este însoțit de analiza impactului de reglementare.

Potrivit CNA, deși prevederile proiectului reglementează aspecte de interes public, unele dintre acestea sunt expuse într-un mod confuz, cu riscul aplicării discreționare a acestora, ceea ce va favoriza comiterea actelor de corupție.

"În special, se atestă norme contradictorii referitoare la delegarea competenței Guvernului de a stabili condițiile și termenul de valabilitate cu care se vor prelungi licențele de utilizare a canalelor și frecvențelor radio, fapt ce stabilesc drepturi excesive, discreționare, constituind astfel un potențial pericol de coruptibilitate ce riscă să atenteze la o aplicare neuniformă a cadrului normativ", se arată în Raportul de expertiză anticorupție.

În opinia specialiștilor de la CNA, reglementările în redacția propusă nu exclud efectul coruptibil identificat și vor "servi ca un prilej de a se abate de la normele generale, pentru a servi unor scopuri personale".

Cine este beneficiarul direct

De notat că beneficiar direct al acestei modificări va fi compania Interdnestrcom, care face parte din grupul Sheriff, ce controlează mai mult de o treime din economia regiunii separatiste, reprezentanții căreia controlează toate autoritățile din regiune.

Compania ar urma să presteze servicii deja conform legislației Republicii Moldova, doar pe teritoriul regiunii, iar taxa de licență va fi de aproximativ 1/8 din cea stabilită de legislație (10 milioane de euro), adică de aproximativ 1,25 milioane de euro, potrivit newsmaker.md.

Autoritățile separatiste susțin că vor crea toate condițiile pentru ca prevederile deciziei protocolare din 25 noiembrie 2017 să fie puse în aplicare.

Legalizarea și menținerea monopolului Interdnestrcom

Oazu Nantoi, expert la Institutul de Politici Publice vede în decizia votată de Parlament un pas spre legalizarea activității Interdnestrcom și de menținere a poziției de monopol a acestuia.

"E vorba de legalizarea businessului Interdnestrcom, și nu are nicio legătura cu restabilirea legăturii telefonice directe fixe, de care au nevoie locuitorii din Republica Moldova. Totodată aceasta va oferi Interdnestrcom posibilitatea de a ieși la nivel internațional și îi va menține poziția de monopol în regiune. E adevărat că operatorii Orange și Moldcell vor obține anumite compensații", a precizat Oazu Nantoi.

Totodată el atrage atenția la prevederile din Decizia protocolară din 25 noiembrie 2017 și la riscurile mari ce pot afecta securitatea Republicii Moldova. Or, Interdnestrcom colaborează cu serviciile secrete de la Tiraspol.

"În primul rând decizia protocolară prevede organizarea interacțiunii în domeniul comunicațiilor electronice și anume restabilirea legăturii directe pe segmentul telefoniei fixe. Dar aceasta nu este stipulat în modificarea adoptată de deputați. Totodată în punctul doi al deciziei protocolare privind un mecanism de interacțiune se vorbește și despre o anexă, care așa-și nu a fost publicată", a mai declarat Oazu Nantoi. 

Interdnestrcom folosește de 14 ani ilegal frecvențele

Amintim că pe 15 iulie 2004, ANRCETI în baza unei hotărâri secrete a guvernului Vasile Tarlev, a eliberat companiei Interdnestrcom două licențe: pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă celulară, standardul CDMA 450 și 800, până la 15 iulie 2019, și pentru prestarea serviciilor de telefonie fixă locală, până la 15 iulie 2009.

Interdnestrcom a achitat atunci un milion de dolari pentru licențe.

Licențele au fost eliberate însă ilegal, a constatat ulterior Curtea Constituțională, după o sesizare din partea președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Astfel se preciza că Interdnestrcom a fost pusă într-o situație privilegiată față de alți agenți economici, pentru că taxa pentru licență era mult mai mică, adică "discriminatorie în raport cu taxele impuse altor întreprinderi, care prestează același tip de servicii".

De atunci, periodic Interdnestrcom și autoritățile de la Tiraspol acuză autoritățile și companiile din Moldova că ar crea impedimente pentru prestarea serviciilor de telecomunicații.

De exemplu în septembrie 2014, eliberarea de către ANRCETI a noilor licențe de utilizare a frecvențelor radio din banda de 800 MHz a provocat nemulțumirea administrației separatiste de la Tiraspol, care amenința cu un nou război telefonic.

Fostul lider separatist Evgheni Șevciuk și-a amintit atunci și de faptul că Interdnestrcom a plătit în anul 2004, în bugetul Republicii Moldova, un milion de dolari pentru două licențe de prestare a serviciilor de telefonie fixă și mobilă.

Administrația ANRCETI susținea însă că de fapt compania Interdnestrcom a folosit ilegal timp de mulți ani frecvențele de pe banda de 800 MHz fără a achita taxa de reglementare în bugetul Republicii Moldova.

"Aceste benzi sunt proprietatea Republicii Moldova și e dreptul suveran al țării noastre de a decide cum sunt utilizate", a declarat anterior Grigore Varanița, fostul director al ANRCETI.

Potrivit ANRCETI, Interdnestrcom folosește acum fără acordul legal al ANRCETI și numerele ce încep cu 76 și 77 pentru servicii de telefonie mobilă, care erau în rezerva planului de numerotare. 

În consecință măsurile adoptate de Parlament nu vor stimula concurența în domeniu, așa cum promit autoritățile, inclusiv și în angajamentele asumate în cadrul Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Citiți și:

Chișinăul și Tiraspolul caută soluții pentru a evita un război telefonic 

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.