Mai întâi, la doar câteva zile după ce a ajuns în fruntea Guvernului, prim-ministrul Ion Chicu a lăsat să se înțeleagă că noul Executiv se va descurca și fără credite externe.

Şantier pe bani împrumutați

„Nu mai putem trăi pe credite și ajutoare venite din afara țării. Trebuie doar să muncim mai mult. Vă asigurăm că nu vom opera modificări în legislație și nu vom mări nicio taxă în următorul an”, declara pe 19 noiembrie 2019, premierul Chicu, în cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri din raionul Orhei, Telenești și Rezina.

A doua zi, pe 20 noiembrie, după o scurtă vizită la Moscova, Ion Chicu anunța deja că a negociat la Moscova un credit de jumătate de miliard de dolari, bani pe care Guvernul ar urma să-i utilizeze exclusiv în infrastructura rutieră. „Republica Moldova se va transforma în curând într-un șantier”, a promis premierul, chiar dacă încă nu s-au stabilit condițiile creditului, ratele și perioada de rambursare.

Reacțiile politicienilor și experților la contractarea unui asemenea credit de la ruși au fost mai degrabă negative, Președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu fiind acuzați că ar dori să înglodeze în datorii Republica Moldova cu împrumuturi de la ruși, chiar dacă țara noastră poate avea acces la granturi și credite ieftine.

De ce să împrumutăm, dacă putem lua gratis!

„De ce să luăm împrumuturi scumpe de la ruși, dacă putem lua granturi de la europeni și americani?”, menționa într-o postare pe pagina sa de pe Facebook deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

La rândul său, șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, explica într-un interviu acordat Europei Libere diferența dintre asistența oferită de Uniunea Europeană și promisiunile de credite din partea Rusiei. „UE oferă granturi nerambursabile pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în timp ce în cazul creditelor întotdeauna trebuie să vezi condițiile cu care acestea vin”, declara Peter Michalko

Valoarea granturilor ce intră anual în Moldova este însă una limitată și, în ultimii ani, nu a depășit o sută de milioane de euro.

Pe de altă parte, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, spunea în cadrul unei emisiuni de la postul TVR Moldova că eventualul credit de 500 de milioane de dolari promis de Federația Rusă ar mări cu o treime datoria de stat a Republicii Moldova.

„De fapt, Republica Moldova, intenționat, fără a avea prea mare necesitate, dar nici capacitatea de absorbție a acestor resurse, se va transforma peste noapte într-o zonă cu un grad înalt de îndatorare”, avertiza Veaceslav Negruța.

Deocamdată, însă, ponderea datoriei de stat în PIB constituie circa 25,2%, din care 14,2% este datorie de stat externă, iar 11% – datorie internă. 

Chiar dacă estimările Guvernului arată că, până la finele anului, cota datoriei de stat externe va crește la 16,5% din PIB, aceasta rămâne una mică, mai ales dacă comparăm cu alte state din regiune și lume.

De exemplu în Belarus este de 47,5%, Armenia – 53,5%, Ucraina și Albania – peste 70% din PIB, iar în Grecia – de 185%, arată datele FMI. 

Datoria de stat externă va trece de 2,2 miliarde de dolari

Bomba zilei a venit totuși de la proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2020, care prevede un volum record al deficitului bugetar, dar și un volum record de credite ce urmează a fi contractate de Guvern, în condițiile în care șeful executivului 10 zile în urmă spunea că se poate descurca și fără ele.

Astfel, se prevede că pe parcursul anului 2020 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în valoare de 9,3 miliarde lei (peste 503 milioane de dolari) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2,92 miliarde lei (circa 157,9 milioane dolari).

În consecință, datoria de stat externă va trece în 2020 în premieră de 2,2 miliarde de dolari, în timp ce în ultimii 10 ani s-a menținut în jurul nivelului de 1,7 miliarde de dolari. Şi în următorii ani, soldul datoriei de stat externe se va majora și în 2021 poate ajunge la 2,45 miliarde de dolari, iar în 2022 – la 2,67 miliarde de dolari. Adică în trei ani se va majora cu circa un miliard de dolari.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Asta în timp ce din 2009 și până acum, toate guvernele prooccidentale, criticate de socialiști și premierul Ion Chicu pentru că s-au împrumutat de la FMI și Occident, au reușit să majoreze datoria de stat externă cu mai puțin de un miliard de dolari.

Nu renunță noul Guvern nici la granturile externe, care sunt estimate în 2020 la circa 1,8 miliarde lei (circa 0,8% din PIB), practic la nivelul planificat în 2019. Din totalul granturilor, cele destinate susținerii bugetului reprezintă circa un miliard de lei și vor veni de la Uniunea Europeană, restul fiind destinate proiectelor finanțate din surse externe. 

Deficit bugetar record prin derogare

Dar să revenim la bugetul pentru 2020. Acesta mai conține și alte recorduri. Astfel, deficitul bugetului public național pentru anul 2020 se estimează la 7,41 miliarde lei, sau 3,3% din PIB. El este cu aproape o treime mai mare decât cel estimat în 2019, de 2,5 ori mai mare decât a fost anul trecut, dar și decât permite legea.

„La baza construcției bugetare pentru anul 2020 a stat regula bugetar-fiscală stipulată în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, care limitează deficitul bugetului public național, excluzând granturile, la 2,5% din PIB. Totodată, în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe, se permite depășirea nivelului-limită al deficitului bugetului public național. Astfel, la determinarea soldului bugetar (deficit bugetar) al bugetului public național, a fost utilizată clauza de derogare pentru investițiile capitale publice finanțate din surse externe”, explică Ministerul Finanțelor.

Potrivit instituției, finanțarea deficitului bugetului public național în anul 2020 se va efectua în special din credite externe, emisiunea valorilor mobiliare de stat, vânzarea activelor de stat etc.

Cine va fi creditorul principal? – Banca Mondială!

Iată că aici apare și creditul promis de Rusia. Astfel, pentru anul 2020, Guvernul planifică să valorifice 1,3 miliarde de lei (circa 70 milioane de dolari la cursul estimat pentru anul viitor) din acest credit – pentru lucrări de construcție a drumurilor, iar în anii 2021 și 2022 – câte un miliard de lei pe an. Adică în trei ani, mai puțin de 200 milioane de dolari.

În anul 2020, creditorul principal al Guvernului Republicii Moldova va fi în continuare Banca Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID) și Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care va acorda împrumuturi în valoare de 2,94 miliarde lei (159,1 milioane dolari) sau circa o treime din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Totodată, 59,5% din volumul împrumuturilor din partea Băncii Mondiale vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din surse externe, iar 40,5% – susținerii bugetului. Împrumuturile Băncii Mondiale vor merge pentru modernizarea drumurilor, a sectorului sănătății și administrației fiscale etc.

Pe locul doi se află Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu aproape 1,8 miliarde lei (circa 100 milioane de dolari), urmată de Banca Europeană de Investiții cu 1,68,5 miliarde lei (echivalentul a 91 milioane dolari).

Abia pe locul patru se găsește Rusia, care împreună cu Belarus, ar putea acorda credite de 1,5 miliarde de lei, pentru construcția drumurilor.

Printre sponsorii principali ai Moldovei vor rămâne și UE, de la care Guvernul așteaptă și Tranșa III de 20 milioane euro din asistența macrofinanciară, dar și România, și FMI și alte state și instituții internaționale. Deocamdată.

Or, o mare parte din această asistență este condiționată de existența unui acord cu FMI, dar și de implementarea reformelor în special în justiție, dar și alte domenii precum cel bancar, energetic, transport etc.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.