Or actualul investitor general și operator al portului, compania Danube Logistics SRL, se confruntă cu grave probleme și este în căutare de investitori sau parteneri, anunța încă câteva luni în urmă președintele Igor Dodon. Tot Dodon susținea că portul ar putea ajunge pe mâinile unui investitor rus.

Soluția: modificarea Acordului de investiții

Pentru înlocuirea actualului investitor cu altul, ar fi însă nevoie de acordul Guvernului și, mai ales, a Parlamentului Republicii Moldova. Or ar fi necesară și o modificare a Legii pentru aprobarea Acordului de investiții «Cu privire la Portul Internațional Liber "Giurgiulești"» dintre Guvernul Republicii Moldova și "Azpetrol" - S.R.L., "Azertrans" - S.R.L., "Azpetrol Refinery" - S.R.L.”, ratificat de Parlament la începutul anului 2005. 

Şi în acest sens sunt întreprinși pași concreți atât de Danube Logistics, cât și de autorități. În primul rând, conducerea Danube Logistics (fosta Azertrans – parte a Acordului) s-a adresat președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, cu solicitarea ca legislativul să examineze posibilitatea de a revizui Acordul de investiții în PILG.

Motivul invocat este faptul că Danube Logistics nu ar mai avea nicio legătură cu celelalte două companii care sunt părți a Acordului de investiții – Bemol Retail (fosta Azpetrol) și Bemol Refinery (Azpetrol Refinery).

„La ora actuală Danube Logistics nu mai are nicio afiliere cu Bemol Retail și Bemol Refinery. În timp ce Bemol Retail și Bemol Refinery aparțin cetățeanului azer Rafiq Aliyev, Danube Logistics SRL este o subsidiară a Danube Logistics Holding BV din Olanda, care în final este deținută de cetățeanul german Thomas Moser ... Eu vreau să vă informez că, din păcate, multiplele interpretări eronate ale Legii pentru aprobarea Acordului de investiții din partea fostului guvern (condus de Pavel Filip, n.r.) și a ANRE nu doar au împiedicat investițiile și activitatea Danube Logistics, dar și au facilitat tentativa de preluare ostilă a Danube Logistics de către Rafiq Aliyev”, susține Mathias von Tucher, director general al Danube Logistics.

Altfel spus, se sugerează că Bemol Retail și Bemol Refinery ar trebui să fie excluse din Acordul de investiții. O eventuală eliminare a acestor companii poate fi făcută doar prin Parlamentul Republicii Moldova și ea poate duce la facilitarea accesului investitorilor ruși în Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Parlamentul pe rol de interpret al Acordului de investiții

În plus managerul solicită, în scrisoarea adresată șefei legislativului, ca Parlamentul să ofere și o interpretare a anumitor prevederi din Legea pentru aprobarea Acordului de investiții din 2005.

E vorba de interpretarea dacă subvențiile acordate de Guvern, prin scutirea de la plata TVA la importul de produse petroliere de către Bemol Retail, sunt destinate doar pentru dezvoltarea rețelei de benzinării sau și pentru a finanța investițiile în Portul Internațional Liber Giurgiulești ce urmau a fi efectuate de Danube Logistics și Bemol Refinery.

La fel, șeful operatorului PILG solicită să fie specificate angajamentele investiționale ale Danube Logistics, Bemol Retail și Bemol Refinery în conformitate cu art.6, 7 și 8 din Legea pentru aprobarea Acordului de investiții.

În cazul în care Parlamentul va accepta să ofere o interpretare a Acordului de investiții, Republica Moldova riscă să devină parte într-un proces internațional. Prevederea din art 14 pct.1 al Acordului nu lasă loc de interpretări și specifică clar: „Prezentul Acord (inclusiv clauzele de arbitraj) vor fi guvernate și interpretate în conformitate cu dreptul material englez, cu excepția normelor și principiilor dreptului englez care (i) exclud examinarea tranzacțiilor cu participarea statelor suverane sau le acordă o forță juridică prezumtivă sau (ii) necesită aplicarea prevederilor altei legislații în privința prezentului Acord”.

Astfel, dacă Parlamentul va interveni între părțile care se judecă, Republica Moldova va deveni automat și ea parte în proces.

Mișcări tectonice la Giurgiulești

Solicitarea a fost făcută la începutul lunii iulie 2019, dar până la demisia Guvernului condus de Maia Sandu lucrurile au bătut pasul pe loc, deoarece modificările nu pot fi efectuate fără acordul Executivului.

După venirea noului Guvern, însă, au început mișcările. Astfel, Danube Logistics a semnat un contract de transmitere în arendă a unei părți din teritoriul PILG firmei Danube Oil Company, ce face parte din grupul Trans Oil, controlat de Vaja Jhashi. Această decizie ar contravine prevederilor din Acordul de investiții (art.13).

Prevederea pct.13.2 al Acordului de investiții, specifică că „pentru orice transfer, cesiune sau altă acțiune în acest sens de oricare dintre Investitori, în favoarea altei persoane, va fi necesară aprobarea prealabilă a Guvernului”.

Nu este clar dacă Guvernul și-a dat acordul pentru o astfel de decizie, dar în consecință Executivul riscă să fie atras și într-un litigiu internațional, iar Moldova se poate pomeni că va achita prejudicii de zeci de milioane euro pentru încălcarea Acordului de investiții. Or, eventualele litigii pot fi soluționate în Arbitrajul Internațional din Londra, conform Regulilor de arbitraj ale ONU -UNCITRAL.

Moldova nu execută deciziile instanțelor

Mai există un aspect important. Thomas Moser a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiție din Moldova la plata a circa 10 milioane dolari, pentru recuperarea daunelor materiale cauzate de fraudă și managementul neglijent în calitate de administrator al companiei Bemol Retail.

Cu toate acestea, decizia emisă încă la începutul acestui an nu a fost executată, deși aici putea interveni și Procuratura, pentru că e vorba totuși de o fraudă. În același timp, Thomas Moser continuă să susțină că aceasta ar fi rezultatul „unor procese juridice defectuoase din Moldova”.

Parlamentarii europeni, îngrijorați de neexecutarea deciziilor instanțelor

Curios este că unii europarlamentari consideră că, din contra, faptul că nu se execută decizia CSJ este o încălcarea a angajamentelor Moldovei din Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, de a promova statul de drept, independența sistemului judiciar și dreptul la un proces echitabil.

În acest sens, o lună și ceva în urmă, europarlamentarul britanic Phil Bennion a solicitat Comisiei Europene să verifice respectarea de către Republica Moldova a acestor angajamente.

„Am primit informații despre mai multe hotărâri judecătorești din Moldova care nu au fost puse în aplicare, inclusiv hotărârea 2ra-647/19 pronunțată la începutul acestui an de către Curtea Supremă a Moldovei, în care proprietarului unei companii i s-au acordat daune bănești în urma unei plângeri de administrare defectuoasă. Prin semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, Moldova s-a angajat să promoveze statul de drept, independența sistemului judiciar și dreptul la un proces echitabil. Având în vedere angajamentele sale politice și financiare cu privire la statul de drept, UE este conștientă de această problemă și ce măsuri urmează să aplice hotărârile emise de instanțele din Moldova?”, menționa parlamentarul britanic.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.